Imi tinea mana pe picior si imi parea ca toti din autobuz sunt plini de ciuda din cauza asta. Eram foarte mandru si plin de mine si nu stiam unde mergeam.

- Auzi? zise ea aruncand cartea pe pat si ridicand mana in care tinea restul de mar. Incalta-te si sa mergem!
- Unde? ma intoc spre ea.
- Daca ti-as spune ce rost ar mai avea? ridica ea din spranceana.
- Mda, zambesc.

Acum eram in 601. Il prinsesem din zbor in fata la P1.
- Cred ca e ultima cursa! zic.
- Asa si? zise ea zambind.
Mergea parca mai repede decat obisnuia sa se tarasca. In Piata Universitatii degetele-i s-au infipt in piciorul meu pentru a-si mentine echilibrul. Ajungem in Rosetti, coboram si imi spune:
- Ramai. Dar un te uiti!
- Bine.
Priveam cu un zambet tamp chiscul de ziare. Nu a trecut mult timp si m-a tras de mana. M-am intors si statea in fata mea, zambind, intinzandu-mi un trandafir galben.
- Sunt florile mele preferate, imi spuse.
- Hai in Chismigiu! reusesc sa zic in cele din urma.
- Dar vreau sa ne sarutam pe Lipscani intai.
- Hai, am ingaimat simtindu-ma pur si simplu zmuls spre stradutele mici si semi intunecate.

Imi povestea un cunoscut, copilarind nostalgic. A stat ceva timp in Draft, alaturi de multe altele … care inca mai stau acolo. :)

Cateva sute de persoane s-au abonat si citesc eCostin.com folosind un rss reader (ex: Google Reader sau Bloglines) ori pur si simplu pe e-mail, aici! Tu ce astepti? Cerere'n scris? :)

Categories: Uncategorized
Tags: