Aseara am avut o discutie cu doi oameni din online despre downshifting, plecand de la penibilitatea unei simple propozitii, “O sa fie bine“, pe care o auzim, de obicei, intr-un context in care cel care o spune se gandeste cu totul si cu totul la altceva. Un fel de gunoi verbal, zic.
Am cunoscut, recunosc, de foarte putine ori, oameni aflati in pozitia in care si-ar fi rupt o mana pentru alti oameni sau care au dus batalii ce nu erau neaparat ale lor, insa in care au crezut din toata inima. Greu, insa si frumos :-), pentru ca avem nevoie de furtuni in viata. Insa si de foarte multa liniste.
Si ii vad cum inca mai cred in unele, gustul amar al dezamagirii fiind infim in comparatie cu forta care poate misca lucruri in bine, in altele au renuntat, prostia, minciuna si ipocrizia nefacand casa buna impreuna, insa toate, adunate, i-au inrait si i-au indepartat de valorile in jurul carora au crescut, purtati fiind si de viteza, statutul social si alte mizerii ale 21th.
Acum depinde de ceea ce intelege fiecare prin bine si cat de dispusi sunt oamenii sa-si rupa, from time to time, cate o mana.
I’ve been here once.
Trimite pe Twitter | Trimite pe Facebook
asta lipsea aseara din discutie – unde apare binele si ce pozitie avem fata de el: binele este tot ceea ce intretine viata
O sa fie bine in pod…eu abia astept ocazia sa plec din Romania. E din ce in ce mai rau.
[...] ficat. 1 banda jumate i-a trebuit vacii sa-si revina. Bafta mea ca’s norocos. Ajuns acasa. Nervi, c’asa’i in [...]