Cica un taran sarac avea un catar batran prin curte. De sarac ce era ii secase si fantana care acum era doar o gaura mare in pamant.
Intr-o zi, magarul orb de batranete a cazut in groapa cu pricina. Dupa cazatura a inceput sa urle ca scos din minti de pe fundul secat al putului. Taranul sarac nu avea cum sa-l scoata si s-a gandit ca oricum era batran catarul si ca oricum trebuia sa acopere groapa… si a inceput sa arunce in groapa pamant si tarana in idea ca o sa-i curme suferinta bietului dobitoc ingropandu-l de viu.
Dar magarul, dupa fiecare lopata de pamant primta pe spinare, se scutura si tropaia ca un turbat. Si tot asa… o lopata de tarana pe spinare, se scutura si incepea sa tropaie pe pamant.
Dupa un timp, in care taranul tot arunca pamant in groapa… a observat nu numai ca magarul nu era ingropat de viu dar era mai apropate de suprafata. Magarul se inalta pe pamantul scuturat si batatorit de el pana cand a ajuns inapoi in curte, viu si nevatamat, mult mai usor decat credea stapanul lui.

Morala? Aici.

Cateva sute de persoane s-au abonat si citesc eCostin.com folosind un rss reader (ex: Google Reader sau Bloglines) ori pur si simplu pe e-mail, aici! Tu ce astepti? Cerere'n scris? :)

Categories: Uncategorized
Tags: