Niciodata nu am putut suporta frigul. Adica il suport si-mi place, insa imi place sa fiu in casa, langa soba, la cald! Sa stau in tricou si sa mananc pui la sticla. Sa-l vad pe Tigrel tolanit si pe Grigore incercand sa-mi fure un os de pe servetel.
E prea frig in Bucuresti zilele astea. Una peste alta ieri la munca am fumat o singura tigara afara din cladire. Ok si inca doua insa nu va spun unde. Joe stie insa am incredere in ea ca nu ma va spune la tovarasa! :-P
Imi e frig soro. Crapa pietrele in Bucuresti de frig. Pana si cainii au hainute!!!
Da-o naibii de treaba! VREAU SA VINA VARA ODATA! Vreau sa port bermude, ochelari de soare si tricoul meu cu ecostin.com :-). Cum unde sa le port? In Bora-Bora!
Stiu ca sunt destui cititori ai acestui blog care au un animal acasa, catel sau pisica, asa ca mi-a venit acum vreo 2 saptamani o idee traznet care suna cam asa:
In aceste zile de sarbatori, fiecare dintre voi sa faca cate o poveste din 10 imagini, poveste care va avea ca personaje principale anumalutul/animalutele pe care il/le are in casa. Pentru cei mai iscusiti e binevenita si varianta video. Poveste sa fie! Brad, globuri, zapada (poate la munte ca’n Bucuresti pauza), tolaneli etc.
Ah, da. Si pe cat posibil in aceste 2 saptamani de vacanta. Posturile datate iulie 2009 nu se accepta! :-)
- MJ si cu mine vom face cu cele 3 pisici ale noastre, Musti, Grigore si Tigrel.
- Joe, colega mea!, va face cu Nero.
- Tu…?
Daca va deranjeaza si nu suportati animalele care sunt pe strada sau vreti sa ajutati aceste animale sa ajunga intr-un loc mai bun pentru ele, exista o solutie pentru care s-a facut mega campania de pe ProTV. Solutia se numeste Politia Animalelor si are si un numar de telefon. 9540.
Mai multe detalii la Marie Jeanne. (daca nu apesi si citesti, sa te muste 200 de maidanezi! Simultan! Am zis!)
Frate (vorba lui Buddha), azi e ziua animalelor! Fara a comenta prea multe va spun doar ca a fost sarbatoare mare! Tigrel a facut nefacute ca de fiecare data, Grigore a dormit ca niciodata iar Musti ramane singura fiinta din casa asta fara fotografii. Inca! :)
De ziua animalelor dau leapsa tuturor bloggerilor cu animale’n ograda sa posteze o fotografie cu pisica sau cainele din dotare. Ia sa vedem care se anima(l)! :)
L-am auzit de cum a parcat. Am urmarit sa inchida poarta, usa de jos ca sa nu fuga Musti, pentru ca dupa aceea sa ii pot numara pasii. In gand! Nu vroiam sa ma depisteze frate-miu si sa se intrebe ce numar. Era preocupat cu fixarea unui colt din tavan si il preferam atarnat in gandurile lui decat sa mi-l fure iarasi si sa se joace cu el.
Las’ ca stiu eu mai bine.
Mbon. A ajuns la scari si urca incet impreuna cu ea. Cum am stat prea mult timp in 4 labe, Musti a inceput sa dea semne de neliniste. Deh, batranetea. Nu-s obisnuiti sa ma vada mergand mai mult de 2 metri. Adica agitat, gen. Frate-miu a clipit semn ca s-a prins! In rest nu a miscat nici macar din varful cozii si fixeaza in continuare tavanul. Parsiva matza, domnule!
M-am napustit spre TV si am tras un cap din viteza ecranului, semn ca stirile despre inundatiile din nordul moldovei ma interesau maxim. Pe Musti am pacalit-o insa Grigore, frate’miu, nu e chiar asa de usor de prostit. Am fost nevoit sa sar pe masa, pe pat, pe masa iarasi si de acolo direct in fata usii care, pana sa se prinda Grigore, s-a deschis. Ha! 1st!
In seara aceea a fost numai al meu! De bucurie i-am furat in trecere televizorului diversionist un sarut dupa care l-am doborat la pamant (si nu ma refeream la televizor bai Pantelimoane!) sa moara toate matzele din cartier de ciuda!
Haha! Cata agitatie! Acum o sa DORM! E imobilizat. Mission accomplished.
Nu stiu de ce tot va mirati ca un nene si-a aruncat un cal in mare sa-l sapuneasca.
De cand ma stiu, cand mergeam la scaldat pe raul Buzau se intampla acelasi lucru. Erau neni din Vadu Pasi care isi scaldau caii in rau. Ii sapuneau, ii clateau, etc.
E posibil ca acei neni sa fi ramas tot acolo cu mintea insa prin transhumanta sa se fi mutat pe litoral. E mai cald, gen, iar oportunitatile mai mari decat la Vadu Pasi. :D
Cred ca asa se explica si cacaceii despre care mi se povestea ieri ca pluteau ostentativ pe valurile marii. Pot fi aceiasi oameni! Nu am cum sa imi dau seama deoarece Buzaul e curgator :). Sper doar sa nu fi fost cacacei de cal. Brrr….
Hai sa aveti un concediu placut!
PS. Ca bonus, dupa cacutza de calutz, litoralul marii negre va ofera si un meniu alimentar potrivit. Sobolan la nisip.
In primul rand a crescut. Nu mai e doar un ghemotoc negru si urat ci 15 ghemotoace negre si urate! :)
Se plimba de unul singur (e mult spus dar da bine in context), il supara pe frate-su Grigore (si pe buna dreptate!) si tind sa cred ca il va urma indeaproape in tot si in toate pe Tigrel despre care voi scrie mai pe larg intr-un post viitor.
Pana una alta v-am pregatit o galerie foto sa va aud cum spuneti ca e frumos foc!
Grigore este un tigru. Spun tigru deoarece motan nu il pot numi din cauza dimensiunilor impresionante.
Aceasta, Miruno, este bestia despre care iti povesteam ca dimineata, in jur de 7, te alinta tragandu-ti cateva capete in gura pentru a te trezi, a-i da de mancare si a te juca cu el!