… te da la delfini. Nu inteleg de ce sunteti neseriosi si va ganditi la prostii. E sambata? Ah. D’aia. :P

Via ProTV.

Si ca tot discutam academic despre delfini iacata cateva poze de la delfinariul din Valencia de prin primavara lui 2006. Cu delfini, evident.

Cabral pune cateva imagini dintr-un hotel din Constanta de 4* si se mira de ce acel hotel nu e clasat ca fiind unul de 5 stele. Uite de-asta:

(Am pus 3 poze aici.)

Cat despre acesta de mai sus, nici nu vreau sa imi aduc aminte cat de bine se comporta personalul. Se schimbau pana si papuceii de fiecare data cand ieseam din camera.

Imi amintesc ca am purtat o discutie cu administratorul hotel-restaurantului unde am muncit 1 an de zile, in 2005-2006. Era suparat ca a pierdut o stea din cauza faptului ca hotelul (2 etaje) nu avea lift, constructia acestuia fiind imposibila atat pe interior cat si pe exterior.

Nu exista si in Romania o comisie de acest gen?

Doamnelor, domnisoarelor si domnilor, stimate colege si stimati colegi de munca!

Costin, in bunavointa lui de om milostiv ce e, va ofera un serviciu UNIC pe piata de online din Romania, pe numele lui de botez… eCatering.

Iti este foame? Pufuletii, sucul sau apa “La Fantana” s-au terminat? Tigarile sunt pe sfarsite si nu mai ai cu ce sa iti astamperi foamea? Simplu! Costin (ce cool! vorbesc de mine la persoana a III-a si ma simt asa de important! lol!) va ofera o locatie minunata…

… evident electronica (in realitate locatia se afla pe Pache Protopopescu colt cu Matasari) si un meniu de puta madre (ca tot vine vara si o sa vedeti o gramada de berbanti cu tricouri “de puta madre”*! Respect de la Zaraza!)

BigBurger

Acum ca v-am umplut eBurta deschideti CD-ROM-ul si introduceti 100,000 lei vechi sau 10 RON. Si ca sa va mearga bine eDumicatii la eGhiozdan sa va explic steluta din textul de mai sus :D.

*Cand am plecat in Spania stiam sa numar de la 1 la 10 incurcandu-ma mereu cand venea vorba de 8 si sa zic salut! (hola) si bruneta (morena). Intr-adevar, eram mai tanar si aveam curajul necesar sa plec far’ sa stiu limba.

Norocul lui si al imaginii Romaniei in Spania a fost un portughez care o rupea un pic moldoveneste (avea, evident, prietena romanca) si care vazandu-ma incruntat, a avut bunavointa sa imi explice ca de fapt spaniolul m-a laudat! Ce era de mine dupa aia… xD

*foto + video, N95 8GB

Daca pe noi ne reprezinta Nico si Vlad Mirita, doi oameni, gen - muzica e ok, nu e genul meu, pupici, succese, alea alea - telespectatorii spanioli au ales o maimuta sa ii reprezinte la Eurovizion!!!!!

Pe bune! Rodolfo Chikilicuatre nu e nimic altceva decat o maimuta in timp ce melodia… GIZAS! O mizerie!!!

Mai bine de un an si jumatate am avut o frica nejustificata de avion. Ma gandeam mereu ca pica si ca o mor flescait. Imi infigeam aerul direct in fata si adormeam imediat ce urcam la altitudinea de croaziera.

In timpul zborului ma trezeam de cateva ori si eram mai stresat decat la decolare. Totusi nimic nu se putea compara cu aproape-groaza aterizarii! Aveam mereu impresia ca se va izbi de turnul de control sau de vreo cladire, vom lua foc si cum parolele de la serverele mele le stiu doar eu… :)

In fine. De cacat.

Avionul plin, langa mine 2 spanioli. Cuplu. De data asta nu mai erau catalani. Nu tocmai in varsta dar antreprenori. Veneau in Romania sa cumpere niste pamant la sud de Bucuresti pentru a face agricultura.

Din 2 glume seci si xenofobe le-am dat cu jet si am plecat sa imi inving frica, lucru pe care l-am si reusit imediat ce…

… m-am catarat la fereastra si am privit in jos. Erati atat de mici!

Am simtit un gol in stomac pentru cateva fractiuni de secunda dar uitandu-ma in sus mi-am dat seama ca acolo ar si mai dificil de ramas cu privirile. Prea mare distanta pana sus.

Drept urmare am facut jdemii de fotografii si am adormit in masina de la aeroport pana la birou. De cateva ori bune…

… dar barem nu imi mai este frica de avion. Next step ar fi sa imi iau totusi, in cele din urma, permisul de zbor. Ar fi ceva!

Pe bune! Nu prea am eu notiunea expresiei am ajuns acasa dar cred ca ceva asemanator am simtit ieri, imediat ce am iesit din aeroport.

Lumea e diferita fata de ce vezi la noi. E vesela si comunicativa. E o societate care se bucura parca din tot sufletul si asta se resimte. Seara ii vezi cum ies la cina sau sa bea un cubata. Nu au limite de varsta si apropo de asta imi aduc aminte cum am petrecut de minune intr-o seara alaturi de 3 cucoane la vreo 65 de ani.

Lucram la un bar intr-un satuc cuminte dar plin de viata in creierul muntilor insa in seara aceea numai de lucru nu aveam timp. Catalancele (erau dintr-un orasel mic de pe langa Barcelona) aveau asa un chef de viata cum nu mai vazusem niciodata! 3 la numar si neinsotite pentru ca barbatii isi faceau de cap intr-un restaurant alaturat “cu baietii”, babutele radeau si povesteau incat au reusit sa molipseasca intreaga terasa.

- Morrrrrranta centimos!
- Pues, no es noranta en catalá?
- Hombre… Para nosotras es morrrrranta!
- Vale, vale. Entonces es veite con morranta!
- No, tranqui tronco! Dame otra cervesita por fa’.

jajajjajjaa

Nu vreau sa fac nici o paralela cu varsta a III-a de pe la noi doar ca simt ca nu as vrea sa imbatranesc in Romania! In plus nu vroiam sa va spun decat ca imi era dor de Spania si cred ca si ei de mine! M-a intampinat frumos!

Ma gandeam ca diseara sa-mi gasesc o fereastra si sa ma avantur iarasi.
As manca paella! Și gambas. Și una sepia a la plancha con salsa verde!
Culmea imi e dor de MacDonalds! Patatas bravas con salsa deLuxe! yummy!

Azi nici nu am clipit. Nici nu stiu daca am respirat. Fapt e ca mi-am dat seama dupa o ora si jumatate ca nu scrisesem nimic. Dupa inca o ora am uitat sa salvez si s-a ales praful de tot ce notasem odata cu momentul in care laptopul nu a mai iesit din standby.

In alta ordine de idei, la The 9th ITV Show Europe 2007 lumea vorbeste o alta limba si legata numai de online video/tv, monetizare si marketing. In 2 minute intru la o prezentare ce se numeste “User generated and online content - Interactivity and the public broadcaster“.

La pariu ca vor aduce aminte de MySport.ro si hopa.ro ca trend-setteri ai contentului video in Romania?

Si ca sa trec peste tonul ironic de mai sus, cuvantul cel mai des auzit de mine astazi a fost interactivity. Al doilea a fost video desi te asteptai sa fie primul la o astfel de conferinta. Yah, right!

Dupa modelul moldoveanului care ajunge in Bucuresti si se infige cu toata setea in magazinul Unirea, m-am intepenit acum vreo 3 ore in El Corte Ingles.

Nu am facut 10 pasi si am inceput sa fiu macinat puternic de o problema tehnica. Acum dragele mele… intreb si eu timid… ca doar pe unde m-am nascut eu intra duios Baltaretul in Buzau… Nu va deranjeaza in nici un fel schema din imaginea de mai jos?
Read the full story

Acum un an de zile scriam acest articol intitulat Istorie, traditie si turism. Locuiam pe vremea aceea intr-un satuc de munte din Spania ai carui locuitori erau constienti de faptul ca turistul e stapanul acelui loc si nu invers, altfel nu imi explic cum un satuc cu pana in 3000 de locuitori reusea sa stranga in 3 luni de vara aproximativ un milion de turisti.

Cum faceau asta? Sunt cateva imagini in acelasi articol ce ne-ar putea da o lectie. Teoria localnicilor era simpla. Fiecare turist trebuia sa manance, sa bea un cico, sa faca un susu (deci loc pentru un alt cico) si sa puna cornu’n perna undeva. Deasemenea nu putea pleca din Morella fara un mic suvenir. De la intrare pana la iesire nu vedeai decat zambete, erai servit regeste iar localnicii se distrau organizand parade ce iti taiau de multe ori respiratia.

Aminteam in acelasi articol si de Bran, o localitate in care timp de 2-3 ani mi-am petrecut ceva din timpul liber in minivacante linistite si placute dupa 2000. Si cand totul pare ca are un traseu ascendent, lumea incepe sa se civilizeze iar serviciile incep sontarc-sontarc sa se imbunatateasca tinem mortis ne aducem aminte de vremea cand ne stergeam la cur cu frunza de brusture si improspatam din vechile obiceiuri si traditii pe care un roman adevarat le manuieste cu o indemanare de invidiat: teapa, nesimtirea si prostia.

Vezi video.

Culmea povestilor vanatoresti in pasul Rucar-Bran, unde gospodarii de prin partile locului isi vaneaza clientii cu asa zise specialitati din mistret sau caprioara.
Cei care simt ca au loc sa-i prosteasca pe oameni in fata sustin ca au de vanzare pana si laba de urs. Drumul care leaga Branul de Campulung e plin de tarabe. Localnicii vand tot ce au prin camara: de la tuica, la sirop, miere, gem sau branza. Pentru cunoscatori au si specialitati vanatoresti, spun ei.

Stau si ma gandesc ca degeaba caram in spate istorie de mii de ani. Degeaba ne laudam si invocam cuvinte precum ospitalitate si traditie. Romania este si va ramane cateva secole in urma Europei orice am face deoarece duce lipsa de vizionari, de oameni capabili sa vada si sa cladeasca viitorul.

LG 107 cm. Cu hard disk de 80GB. Plasma. La 34 milioane de lei vechi.

Toate acestea in conditiile in care prin Carrefour se plimba animale intre 50 si 70 de milioane.

Unde? Pe Pixmania.com. Dai o bere pentru tip? :P. Stiu cateva persoane care citind acest articol isi dau palme cu piciorul. Alex tu cunosti vreunu? (Victor da-i tu te rog o palma peste cap sa fie atent aici. Nu ca nu ti-ar face placere… :P)

Am un card de fidelitate de la astia ce imi asigura si transport gratuit. Tare imi e ca gratuitatea era pentru Spania… Anyway… I know… I-m a sucker for Disneyland electronics.